Chì ghjè u coefficientu di dilatazione di u granitu ? Quantu hè stabile a temperatura ?

U coefficientu di dilatazione lineare di u granitu hè generalmente intornu à 5,5-7,5x10 - ⁶/℃. Tuttavia, per i sfarenti tippi di granitu, u so coefficientu di dilatazione pò esse ligeramente differente.
U granitu hà una bona stabilità di temperatura, chì si riflette principalmente in i seguenti aspetti:
Piccula deformazione termica: per via di u so bassu coefficientu di dilatazione, a deformazione termica di u granitu hè relativamente chjuca quandu a temperatura cambia. Questu permette à i cumpunenti di granitu di mantene una dimensione è una forma più stabile in diversi ambienti di temperatura, ciò chì hè favurevule à assicurà a precisione di l'equipaggiu di precisione. Per esempiu, in strumenti di misurazione di alta precisione, l'usu di granitu cum'è basa o bancu di travagliu, ancu s'è a temperatura ambiente hà una certa fluttuazione, a deformazione termica pò esse cuntrullata in un picculu intervallu, in modu da assicurà a precisione di i risultati di misurazione.
Bona resistenza à i shock termichi: U granitu pò suppurtà un certu gradu di cambiamenti rapidi di temperatura senza crepe o danni evidenti. Questu hè perchè hà una bona cunduttività termica è capacità termica, chì pò trasferisce u calore rapidamente è uniformemente quandu a temperatura cambia, riducendu a cuncentrazione di stress termicu internu. Per esempiu, in certi ambienti di pruduzzione industriale, quandu l'equipaggiu principia o si ferma di colpu, a temperatura cambierà rapidamente, è i cumpunenti di granitu ponu adattassi megliu à questu shock termichi è mantene a stabilità di e so prestazioni.
Bona stabilità à longu andà: Dopu à un longu periodu d'invecchiamentu naturale è d'azione geologica, a tensione interna di u granitu hè stata basicamente liberata, è a struttura hè stabile. In u prucessu d'usu à longu andà, ancu dopu à parechji cambiamenti di ciclu di temperatura, a so struttura interna ùn hè micca faciule da cambià, pò cuntinuà à mantene una bona stabilità di temperatura, furnendu un supportu affidabile per l'equipaggiamenti d'alta precisione.
In paragone cù altri materiali cumuni, a stabilità termica di u granitu hè à un livellu più altu, quì sottu hè a paragone trà u granitu è ​​i materiali metallichi, i materiali ceramichi, i materiali cumposti in termini di stabilità termica:
   In paragone cù i materiali metallichi:

U cuefficiente di dilatazione termica di i materiali metallichi generali hè relativamente grande. Per esempiu, u cuefficiente di dilatazione lineare di l'acciaiu à u carbone ordinariu hè circa 10-12x10 - ⁶/℃, è u cuefficiente di dilatazione lineare di a lega d'aluminiu hè circa 20-25x10 - ⁶/℃, chì hè significativamente più altu ch'è u granitu. Questu significa chì quandu a temperatura cambia, a dimensione di u materiale metallicu cambia più significativamente, è hè faciule pruduce una maggiore tensione interna per via di a dilatazione termica è a cuntrazione à fretu, affettendu cusì a so precisione è stabilità. A dimensione di u granitu cambia menu quandu a temperatura fluttua, ciò chì pò mantene megliu a forma è a precisione originali. A cunduttività termica di i materiali metallichi hè di solitu alta, è in u prucessu di riscaldamentu o raffreddamentu rapidu, u calore serà cunduttu rapidamente, risultendu in una grande differenza di temperatura trà l'internu è a superficia di u materiale, risultendu in stress termicu. In cuntrastu, a cunduttività termica di u granitu hè bassa, è a cunduttività termica hè relativamente lenta, ciò chì pò alleviare a generazione di stress termicu finu à un certu puntu è mustrà una migliore stabilità termica.

In paragone cù i materiali ceramici:

U coefficientu di dilatazione termica di certi materiali ceramici d'altu rendimentu pò esse assai bassu, cum'è a ceramica di nitruru di siliciu, chì u so coefficientu di dilatazione lineare hè circa 2,5-3,5x10 - ⁶/℃, chì hè più bassu di u granitu, è hà certi vantaghji in a stabilità termica. Tuttavia, i materiali ceramici sò generalmente fragili, a resistenza à i shock termichi hè relativamente scarsa, è e crepe o ancu e crepe sò faciuli à accade quandu a temperatura cambia bruscamente. Ancu s'è u coefficientu di dilatazione termica di u granitu hè ligeramente più altu di alcune ceramiche speciali, hà una bona tenacità è resistenza à i shock termichi, pò suppurtà un certu gradu di mutazione di temperatura, in applicazioni pratiche, per a maiò parte di l'ambienti di cambiamentu di temperatura micca estremi, a stabilità termica di u granitu pò risponde à i requisiti, è a so prestazione cumpleta hè più equilibrata, u costu hè relativamente bassu.

In paragone cù i materiali cumposti:

Certi materiali cumposti avanzati ponu ottene un bassu coefficientu di dilatazione termica è una bona stabilità termica per via di un cuncepimentu raghjonevule di a cumbinazione di fibra è matrice. Per esempiu, u coefficientu di dilatazione termica di i cumposti rinforzati cù fibra di carbone pò esse aghjustatu secondu a direzzione è u cuntenutu di a fibra, è pò ghjunghje à valori assai bassi in certe direzzione. Tuttavia, u prucessu di preparazione di i materiali cumposti hè cumplicatu è u costu hè altu. Cum'è materiale naturale, u granitu ùn hà micca bisognu di un prucessu di preparazione cumplessu, è u costu hè relativamente bassu. Ancu s'ellu ùn pò micca esse cusì bonu cum'è certi materiali cumposti di alta gamma in certi indicatori di stabilità termica, hà vantaghji in termini di prestazioni di costu, dunque hè largamente adupratu in parechje applicazioni cunvinziunali chì anu certi requisiti per a stabilità termica. In quali industrie sò aduprati i cumpunenti di granitu, a stabilità di a temperatura hè una cunsiderazione chjave? Fornite alcuni dati di prova specifici o casi di stabilità termica di granitu. Chì sò e differenze trà i diversi tipi di stabilità termica di granitu?

granitu di precisione16


Data di publicazione: 28 di marzu di u 2025